Comuna Cringeni este situata in Campia Boianului,pe firul paraului Calmatui in
depresiunea formata de curgerea serpuitoare a acestuia, la 20 kilometri sud-vest
de municipiul Rosiori de Vede si la 40 kilometri nord de municipiul Turnu
Magurele avand ca vecini la nord-est comuna Calmatuiu de Sus.la sud comuna
Calmatuiu,la vest comunele Slobozia Mindra si Plopii Slavitesti iar la nord
comunele Sprincenata si Radomiresti ale judetului Olt. In componenta comunei
intra satele Cringeni,Balta Sarata,Dorobantu si Stejaru,fiecare cu geneza
lui,descoperirile arheologice intamplatoare sau organizate ducand satul
Dorobantu pana in epoca pietrei cioplite,iar celelalte vestigii garanteaza
continuitatea locuirii acestei asezari in toate perioadele erei noastre. In urma
cercetarii documentelor tiparite de Academia RSR s-a gasit Hristovul lui Laiota
Basarab voievod,datat 1475-1476,care intarea sate cu mosii si balti,si satele
Comanca (actual satul Dorobantu) si Prislop (actual satul Balta Sarata). Satul
Balta Sarata s-a format in vatra actuala in forma sistematizata la inceputul
secolului XIX intre satele Cringeni si Dorobantu,la unificarea celor doua ramuri
ale paraului Calmatui,iar o dovada de vrednicie si uniune a locuitorilor satului
este donarea de catre fiecare proprietar a unei mici suprafete de teren pentru
obste la inceputul secolului trecut si amenajarea unui elesteu in suprafata de
circa 20 hectare in interesul comunitatii unde toti locuitorii satului pescuiau
in mod organizat. Imprejurarile primordiale in care a luat fiinta satul Cringeni
,nu sunt inca cunoscute si precizate din punct de vedere istoric. Primul
document aflat pana astazi in care este amintita aceasta asezare este dat de
catre domnitorul Neagoe Voda Basarab in anul 1512 la 23 iulie,urmat de alt
document dat de Vlad Inecatul,prin care s-a hotarnicit a treia oara mosia
satelor Comanca-Dorobantu si Prislop-Balta Sarata, prilej cu care au participat
si doi martori, locuitori din satul Cringeni. Din punct de vedere geografic a
fost o asezare sporadica,care n-a avut stabilitate,ci a existat in mod sucesiv
in cateva locuri cunoscute sub denumirile de Balta - Lunga sau Balta-Dulce,Viile
vechi,Silistea, si in cele din urma pe locul unde s-a statornicit pana astazi.
In documentele vremii, "Ionascu-Catagrafia Arges", este specificat ca obiectiv
"Carciuma lui Petre" in asezarea vremelnica cu denumirea de Balta Lunga a
actualului sat Cringeni,carciuma situata in marginea unei paduri seculare,unde
Iancu Jianu si-a ascuns trupele razvratite in iarna anului 1821,loc de unde s-a
deplasat si a facut jonctiunea cu pandurii condusi de Tudor Vladimirescu la
circa 5 kilometri,la Magura lui Zavera,care inca exista pe teritoriul comunei
invecinate Calmatuiu de Sus,de unde au pornit impreuna pe drumul Bucurestiului.
La intalnirea de la Magura lui Zavera,cei doi mari eroi ai neamului au depus
juramant de credinta unul fata de altul si fata de popor,in prezenta preotului
de atunci al actualului sat Calmatuiu de Sus, pe nume Popa Neagu. Actuala vatra
a satului Cringeni s-a fomat in depresiunea paraului Calmatui care il strabate
prin mijloc, aproape de confluenta celor doua ramuri ale sale si ea a fost
fixata definitiv prin Legea rurala din 1864. Prin improprietarirea din 1921,s-au
mai adaugat la veche vatra parti noi cunoscute sub denumirile de Gradini,Curtea
veche si Targul.Tot prin improprietarirea din 1921 a luat fiinta la 1 km
Nord-Vest de satul Cringeni , pe firul paraului Calmatui ,satul Stejaru pendinte
de Cringeni. Spre deosebire de satul Stejaru nou infiintat, cu circa 100 familii
care are o forma regulata cu uliti dispuse dupa un plan de sistematizare,vechea
asezare Cringeni are o forma rotunda,nesistematizata,cu uliti inguste si mici de
multe ori infundate. Vechea asezare dispune de gospodarii intemeiate cu case
foarte dese asezate pe cele doua laturi ale soselelor si drumurilor care strabat
satul, in multe locuri formand un paenjenis. Este asezat in plin ses pe vechiul
drum al "oii", inconjurat de dealuri joase, accesibile vegetatiei in special
plantatiilor de vii si pomi fructiferi. Componenta sociala de astazi ne arata ca
pe langa romanii autohtoni s-au stabilit in secolul XVIII si inceputul secolului
XIX,un numar insemnat de bulgari si sarbi, gradinari de meserie, veniti de peste
Dunare,fiind atrasi de locurile minunate din valea Calmatuiului si solul fertil
pentru cultivarea zarzavatului. Confesional predomina credinta ortodoxa,si
intr-o mica parte si neoprotestanti ,adventisti de ziua a 7 a. In mijlocul
satului Cringeni se afla statornicita de un veac si jumatate biserica parohiala
cu hramul "Sf. Nicolae" cel mai vechi edificiu din ansamblul de cladiri publice
si particulare ale satului. Constructia a fost facuta din caramida si var
hidraulic fara temelie de beton sau piatra si acoperita cu sita, pe vechiul
amplasament al unei bisericute din lemn de stejar ale carei dimensiuni nu se
cunosc si care avea hramul "Adormirea Maicii Domnului" (Ionascu-Catagrafia Arges
pag 51) biserica care a dainuit pana la construirea actualei biserici in anii
1863-1865. Relieful mosiei comunei Cringeni este specific zonei de campie cu
intinderi uniforme si netede,strajuit pe toate flancurile de vechile maguri de
hotar cu denumiri care au strabatut veacurile si si-au pierdut sensul etimologic
precum Magura Ursului,Magura cu doi duzi,Magura lui Barza,si cu tarinile cu
denumiri sugestive precum Balta lunga,Comanca,Olteanca,Valea
mare,Fantana.Mitii,Teperig sau Conac. Din vechile si intunecatele cranguri (care
cu siguranta au dat denumirea de satului Cringeni) au ramas in momentul actual
decat doua paduri cunoscute sub denumirea de Padurea Stejaru sau Conac,si
Crangul lui Mamet ,Mamet despre care batranii satului spun ca era un turc bune
cladit, certat cu legea,iute la manie care s-a stabilit si a locuit foarte multi
ani in aceasta padure, cu familia lui numeroasa. Clima comunei este temperat
continentala de tranzitie,iar in raport cu relieful existent este o clima de
campie cu mici influente datorate factorilor locali,satele fiind asezate la
adapostul dealurilor care strajuiesc (asa cum frumos spune marele scriitor din
zona, Zaharia Stancu)," lunga,ingusta si saraca vale a Calmatuiului". Vegetatia
si fauna comunei este caracteristica biocenozei de stepa si lunca,facand parte
din zona silvostepei,suprafata ocupata de paduri fiind destul de
redusa,presarata cu o vegetatie azonala de lunca si acvatica.Tinand cont de
faptul ca de-a lungul timpului prin folosirea nechibzuita de catre oameni a unor
bunuri ale naturii au disparut o serie de pasari si animale
(dropia,bursucul),soiuri de plante si suprafete de paduri si ca in zilele
noastre mediul inconjuartor e tot mai amenintat cu degradarea chimica si fizica
sunt salutare proiectele initiate de comunitatile locale pentru amenajarea
cursului paraului Calmatui ,impadurirea dealurilor ce strajuiesc satele comunei
Cringeni ,imbunatatirea infrastructurii, si nu in ultimul rand actiunile
periodice de igienizare a zonei, organizate de edilii locali. Comuna Crangeni
si-a adus o importanta jertfa de sange prin vitejii fii ai sai,in ultimele
razboaie,si anume razboiul de independenta,razboiul de intregire si razboiul de
eliberare,dovada stau monumentele din centrele satelor, pe care lungile siruri
de nume si grade de eroi ai neamului sunt ca niste lacrimi pe care memoria
colectiva nu le lasa sa dispara ,la fiecare comemorare sau zi nationala
autoritatile locale,asociatia de veterani, colectivele scolare si elevii depun
coroane de flori si pastreaza momente de reculegere in memoria bravilor eroi
carora le datoram tot ce azi avem mai scump,acest pamant stramosesc si
libertatea atat de greu castigata si mentinuta de-a lungul zbuciumatei noastre
istorii nationale.
